Astăzi am trecut pe lângă un apartament de la noi din bloc care avea uşa deschisă (aerisire in stil bloc-românesc).
Şi pentru că nu mă pot abţine de la a trage cu ochiul in casa altora, am privit înăuntru şi m-am trezit direct in lumea pe care mi-o amintesc de când eram copil: masa mare şi înaltă, cu patru scaune in jur, acoperită cu un mileu uriaş, iar in mijloc un vas de porţelan. Pe perete o vitrină cu ceşti, farfurioare şi platouri. Alături, bufetul în care stau probabil cele mai bune farfurii, cele care se scot numai când vin musafirii.
Mi-am amintit de copilărie, de vizitele în care vedeam invariabil aceleaşi elemente: masa cu scaune, vitrina, bufetul. Pe vremea aceea se mai purtau cărţile, aşa că biblioteca nu lipsea din casa nimănui.
Peste 20-30 de ani, cei care sunt acum copii vor privi la apartamentele renovate in vremurile de azi şi işi vor aminti cu nostalgie de termopane, tavan fals şi spoturi.
Imi face mare placere sa citesc povestile. Sunt ca niste fotografii luate cu gratie si sensibilitate.
RăspundețiȘtergereO matusa a mea m-a intrebat unde era biblioteca in marea casa din Serialul "Dallas". Eu nu vazusem decit citeva imagini, insa am lamurit-o ca sunt sigura ca in acea casa nu era nici o carte.
In schimb stim cu totii unde se tinea whisky-ul, nu? :|
RăspundețiȘtergere