Se afișează postările cu eticheta Sighisoara. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Sighisoara. Afișați toate postările

miercuri, 25 februarie 2009

Concluzii la fuga din Bucuresti - Sighisoara

Sa va spun de ce mi-a placut la Sighisoara:
- nu prea erau turisti, te puteai plimba in liniste pe strazi
- zapada era curata, nu se transformase in mocirla
- mi-am cumparat o carte si mi-au invelit-o in hartie, ca in alte vremuri:





V-am povestit despre Casa Cositorarilor, iata ca am descarcat si cateva fotografii:




Nici macar aici nu am scapat de dragostea de kitsch a romanului... Dar aveau prajituri foarte bune. Recomand negresa acoperita cu bezea, pe care ti-o aduc incalzita.

Va ziceam ca am mers si la Festivalul de Blues. Pentru mine e deja o traditie, in luna februarie sa merg la Sighisoara pentru acest eveniment. Nu am decat cuvinte de lauda pentru artisti si organizare, cu o singura exceptie: holul in care se fuma era neaerisit, fumul a inceput sa intre in sala, am plecat de acolo cu caile respiratorii plangand dupa aer curat.

sâmbătă, 21 februarie 2009

Unde fugim din Bucuresti - Sighisoara (2)

Va spuneam ca sunt si alte locuri interesante in Sighisoara, incerc sa vi le arat si voua, asa cum le-am vazut eu astazi.



















Unde fugim din Bucuresti - Sighisoara (1)

Sighisoara a ajuns sa fie identificata in memoria colectiva cu arhicunoscutul turn cu ceas, desenat si pictat pe mai toate suvenirurile de un gust indoielnic pe care le poti cumpara de aici. Dincolo de turn, a carui valoare simbolica, istorica si arhitectonica nu poate fi contestata, mai exista si alte "puncte de vedere":








Cu dedicatie speciala pentru Coryamor.

vineri, 20 februarie 2009

Unde fugim din Bucuresti? Sighisoara - Casa Cositorarilor

Zilele astea sunt la Sighisoara. Inca de ieri ninge, iar Sighisoara este un oras prin care merita sa te plimbi atunci cand ninge. Strazile sunt aproape pustii, nefiind sezon turistic, prin urmare plimbaretul se bucura de o liniste placuta. In Cetate, cu greu gasesti in loc in care sa mananci.

Astazi am mancat o prajitura la Casa Cositorarilor. Sa va spun cate ceva despre acest loc: este un amestec bizar de mobile vechi (sau care par vechi), aruncate la intamplare, care umplu un spatiu care nu este prea generos. Dulapuri, mese, canapele, un semineu, o portita de fier forjat atarnata de perete, scaune de multe stiluri diferite, perdele, lumanari, plasma atarnata si ea de perete. Intr-un colt, vata alba pe jos, o vulpe si o caprioara de plastic, cateva globuri, lumanari si doua masute. Am avut senzatia ca proprietatul s-a straduit sa inghesuie la un loc tot ceea ce i s-a parut lui frumos.

In schimb, prajiturile merita excursia pana la Casa Cositorarilor. In primul rand, trebuie sa va spun ca eram putin inghetati si ne gandeam ca prajiturile vor fi si ele reci. Insa am avut surpriza foarte placuta ca prajitura mea sa fie incalzita. Impresia a fost extraordinara, si cum si prajitura era foarte buna, pot spune ca am petrecut o dimineata foarte placuta.

Am uitat sa va spun ca pe fundal, nu foarte tare, pusesera blues, in ton cu Festivalul de Blues care are loc zilele acestea la Sighisoara.