De cand eram mica, plasele jucau un rol important in viata familiei. Ele erau pastrate, carpite, spalate, nu lipseau niciodata din geanta. Caci nu se stia peste ce coada dai.
Cand supermarketurile au inceput sa dea plase gratuite, ne-am simtit liberi de caratul plasei de carpa si am trecut la domnia plasticului asupra bunului simt. Care nu s-a incheiat, in ciuda faptului ca nu mai sunt gratuite.
Totusi, ceea ce nu s-a schimbat este respectul acordat plaselor noastre - fie ele din carpa sau plastic. Ati remarcat vreodata in autobuz cate plase stau jos, pe scaun, in timp ce posesorii lor stau in picioare langa ele? In cel mai bun caz , posesorul plasei ocupa si el un loc langa ea. Daca prinde.
Intr-o cofetarie, pe singurul scaun de la singura masa statea cuminte o plasa. La coada nu statea, dar nici prajituri nu manca. probabil i le cumpara stapana ei, care era la coada. Nimeni nu a indraznit sa o deranjeze.
Cand vreau sa iau si eu un loc, marea intrebare este: sa o deranjez sau nu? Si pe cine sa intreb, plasa sau stapanul?
14 comentarii:
ai luat vreodata plasa? :)
A, si mie imi mai place si modul in care pensionarele se urca in autobuz ssau metrou si isi balanseaza (nu stiu cum sa spun altfel) plasa inainte ca sa ocupe loc pe scaun, cam cum isi arunca zmeul buzduganul cand ajungea acasa :)
He he he! M-ai facut sa zambesc. Eu nu fac cumparaturi decat exceptional. Colegul meu e dependent de shopping gospodaresc, eu urasc asta, deci potrivirea e minunata. Asa ca in situatiile alea de exceptie cand trebuie sa merg la piata, sa spunem, cumpar ce am nevoie, platesc, pun portofelul in poseata, trag fermoareul si plec. Sacosa ramane, bun inteles, pe taraba! Daca-mi aduc aminte de ea cand urc in masina ma intorc s-o iau. Daca nu-mi dau seama decat acasa, e mai complicat. :))
In cazul particular cand am doua sacose de carat, pe una sigur o uit pe undeva! :)))
Eu m-am gandit sa folosesc niste plase din textile, pe care sa le tin tot timpul in portbagaj si sa car cumparaturile pana in casa. Dupa cum s-a dovedit, plasele nu sunt niciodata in portbagaj cand ies din supermarket, ci acasa, unde le-am lasat dupa ultima carausie de mancare :)) Multumesc ca m-a lamurit de ce insista oamenii care au trait sub cumunism sa pastreze mii de plasute in genti si prin sertare :D
si eu tot sper ca intr-o buna zi sa nu mai uit sa iau de acasa plasele de textile pe care le am..dar de fiecare data ma trezesc la casa de marcat ca am uitat si de data asta :)
Mie plasele tanticilor din autobuz mi se par niste arme strategice: ati vazut vreodata o plasa magica zburand peste capul a vreo 2-3 calatori si ocupand strategic un loc proaspat eliberat pentru posesoarea ei, care isi face mai greu loc prin multime?eu da, m-am ferit cu un pic de noroc:)
@coryamor
De multe ori...
@teampit
Da, asa e, uitasem de asta.
@arcadia
:)) Am mai patit si eu, dar nu chiar asa.
@Misaki
Problema cu plasele care ar trebui sa fie in masina apare mereu si in cazul nostru :))
Nu mai departe de azi am mai cumparat o plasa de la magazin, pentru ca nu aveam pungi la noi.
@Binchen
Asa e, dupa ce initial te-au imbrancit si i-au imbrancit si pe cei care incercau sa coboare.
eu am primit una mare, de rafie, cadou - e minunata, incap acolo toate chestiile din portbagaj... iar in Austria cand merg singura la cumparaturi peste drum, am niste plasute dragute de bumbac, pe care le folosesc, sau un cos de rachita: asa se poarta, sa mergi parfumata si aranjata la supermarket, cu cosul balansat dragut pe mana, ca gentutele doronbantierelor :))
@Zazuza
De bumbac am si eu, dar si o multime de altele... uitate in mod constant acasa. Mai am si una de geanta, care se strange intr-un fel de buzunarel, dar e pentru lucruri mai mici.
Eu nu prea tin plase dupa mine (decat una mare mare in masina), motiv pentru care ajung deseori sa platesc la Mega pentru o plasuca din aceea ecologica (desi arata fix ca cele din plastic dinainte foarte putin rezistente) 70 de bani. Totusi cand stiu ca urmeaza sa merg la cumparaturi ma inarmez cu toate cele :D
@Morticia
Eu nu cred in treaba cu sacosele ecologice.
Trimiteți un comentariu