sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Varste si carti


Am primit de la Laura o leapsa cu carti si mi-am luat singura de la Monica o leapsa cu varste. Si le-am combinat:

La varsta de minus o luna si patru zile am trecut prin primul cutremur din viata mea. Cititi aici si aventurile de la nasterea mea, povestite de mama. Urmarile cutremurului se vor vedea mai jos.

Caci la varsta de doi ani, apartamentul nostru era in santier pentru lucrari de consolidare (mama spunea in gluma ca au dat cu vopsea antiseismica). Eu luam molozul de pe jos si il duceam pana in patul parintilor, unde il depuneam cu grija pe cearsaf. Cred ca primisem deja o carte cu Mos Martin.

La trei ani, prima carte serioasa: un Abecedar din care mama ma invata literele.

La aproape patru ani, i-am uimit pe bunica-mea si taica-miu citindu-le titlul revistei de pe masa: Soimii Patriei.

La cinci ani citeam Povesti nemuritoare.

Intre sase si noua ani am citit Dumas, Jules Verne si tot ce mi-a mai cazut in mana.

La zece ani am descoperit ca sunt innebunita dupa carti politiste. Toata colectia Enigma a fost devorata, mai ales ca ajunsesem, in vacante, sa citesc doua-trei carti pe zi. Si dupa ce le terminam, le luam de la capat.
Intre 10 si 14 ani am citit de cateva ori pe an Ciresarii. Si acum cred ca stiu anumite propozitii pe de rost. Pe la 13 ani incepusem sa citesc si ziare. Era anul 1990.

La 15 ani l-am descoperit pe Eliade. Mai citisem ceva cand aveam vreo 10 ani, dar nu-mi placuse asa de mult. Acum am inceput sa cumpar absolut tot ce aparea de sau despre Eliade. Nu am citit tot nici pana acum :-)

Pe la 16-17 ani Cioran mi-a mers la inima. Mi se parea amuzant si simpatic.

La 18 ani am picat si am intrat la facultate. Am citit jurnalul lui Sebastian, lucru care a condus la o discutie cu un profesor de la facultate chiar in timpul unui examen. I-a placut asa de mult, incat mi-a dat 10 fara sa ma mai examineze. Am inceput sa citesc lucrari de istorie a religiei, dar si de teologie ortodoxa, nu doar pentru ca erau in programa, ci si pentru ca imi placeau. Mi-a placut cand un profesor ne-a spus ca o religie trebuie studiata din interiorul ei pentru a o intelege, nu cu ochiul critic al strainului.

Intre 19 si 25 de ani am citit lucruri serioase, m-am straduit fara succes sa invat limbi moarte si am fost profesoara. Lucrarea de licenta a fost despre Islam, pentru care pastrez si astazi o simpatie speciala.Am inceput sa invat spaniola si am citit Mario Benedetti (Primavera con una esquina rota) si Javier Marias in original. Acum nu cred c-as mai putea.

La 25 de ani am plecat pentru 3 saptamani in Spania printr-un program de schimb de experienta intre scoli. Mi-a ramas in suflet ca cea mai frumoasa excursie. M-am intors cu multe carti, dintre care una primita cadou de la profesorul de sport de la colegiul pe il vizitasem. Profesorul de sport citea (profesorii de sport de la scolile la care lucrasem nu cred ca mai pusesera mana pe o carte de ani de zile), stia bine opera lui Eliade si avea un frate care invata limba romana. A fost un an in care totul s-a dat peste cap, iar viata mea a inceput sa se schimbe radical. Mai intai in foarte rau si spre finalul anului spre foarte bine.

La 26 de ani m-am mutat, am renuntat la invatamant si m-am orientat spre un serviciu mai tehnic. Am inceput sa citesc numai beletristica, fiind mai usor de citit seara decat un tratat de sociologie, de exemplu. Una dintre cartile mele preferate a fost "Pe vremea fluviului Amur" a lui Andrei Makine.

De atunci citesc amestecat, am trecut chiar si printr-o faza chick-lit. Nu am renuntat la cartile politiste si am incercat chiar sa-mi refac colectia Jules Verne de cand eram mica. Am renuntat dupa volumul 9.

La 33 de ani spre 34 dau oricare leapsa, sau pe aceasta combinata, catre Zazuza, Misaki, Gilda, Arcadia, Mimi, Dana din Gibraltar, Clarisa, Adela si catre Viva el Penguin!, dar si pentru oricine altcineva mai doreste. Si as vrea sa mai vad ce are de zis si Chiti, fiara mea draga  :-)

14 comentarii:

Dana spunea...

Foarte interesanta postare. Nici nu stiu ce sa zic, avand in vedere ca eu regret ca nu mai sunt ca la 20 de ani si ca am pierdut nu entuziasmul, ci o gramada de informatii, totul a fost tarat de valtoarea vietii. Poate nu conteaza, caci fara ce am citit si studiat atunci nu as fi cea de azi, dar parca e pacat ca n-am continuat. Important insa este sa fii fericita cu alegerile tale si cred ca tu ti-ai schimbat viata in bine. In fine, o sa incerc sa onorez leapsa in urmatoarele zile, in masura timpului liber, e posibil insa sa nu-mi amintesc exact cam ce m-a influentat la fiecare varsta, am condensat amintirile in cateva cu adevarat importante, caci din pacate gasesti doar cateva graunte de aur risipite intr-un munte de tzarana.

Lady Io spunea...

Leapsa de la Laura era numai cu carti, mai exact 15 autori care ti-au influentat viata. Poti folosi numai partea asta, eu am combinat-o cu leapsa cu varstele.

Unknown spunea...

pfff... cum naiba reuşeşti să îţi aduci aminte chestii de la 3-4 ani?? eu nici ce făceam pe la 15 nu ştiu sigur :((

Lady Io spunea...

Nu-mi aduc aminte decat cateva scene, care probabil au fost importante pentru mine la vremea respectiva.

arcadia spunea...

Frumoasa leapsa ta, am preluat-o, dar am avut o misiune grea :D

Lady Io spunea...

Misiune indeplinita cu succes:-)

Gilda spunea...

Wow, frumoasa leapsa, de aseara cand am vazut-o ma gandesc la ea. Ma voi achita. :)

Lady Io spunea...

Te astept :-)

Mirona spunea...

Remarcabil! Nu stiu daca imi amintesc asa bine ce carte la ce varsta am citit :) Adesea uit chiar si nume de personaje, insa imi amintesc senzatiile pe care le-am trait citind cartea :) Mersi pentru leapsa :)

Lady Io spunea...

Eu uit si nume de autori, nu numai de personaje, dar la fel ca si tine, pastrez senzatia primei citiri.

Anonim spunea...

foarte frumos ce ai scris tu aici,credeam ca sunt singura care a citit si mai citeste(cand o apuca noastalgiile) carti politiste.mi-a placut mult de tot :))
p.s.stii ca primul blog culinar pe care l-am descoperit e al tau? :D

Lady Io spunea...

Eu cred ca pe mine m-au ajutat cartile politiste sa fiu foarte atenta la detalii sa incerc sa fiu cat mai logica in gasirea unor solutii.
Serios? Nu stiam. Dar ma bucur ca ti-ai facut si tu blog in cele din urma.

Diana spunea...

Frumoasă incursiune în lectură. :)

Lady Io spunea...

@Diana
Ma bucur ca ti-a placut, poate preiei si leapsa :)