In 1953, spaniolii au facut un film foarte simpatic, considerat astazi una dintre capodoperele cinematografului spaniol. Bienvenido, Mister Marshall este o comedie care suprinde Spania anilor '50. Este perioada in care americanii incep sa puna in aplicare planul Marshall, plan menit sa ajute la reconstructia tarilor vest-europene.
Actiunea are loc intr-un sat din centrul Spaniei, Villar del Rio. Primarul este informat ca mai multi inalti oficiali americani vor trece prin satul sau, prin urmare spera sa primeasca din partea acestora ajutoare pentru satul sau prin planul Marshall. Asadar incearca sa le ofere oficialilor americani cea mai buna primire posibila.
Dupa numeroase idei mai mult sau mai putin originale de intampinare a americanilor, ideea castigatoare este aceea de a "imbraca" satul in haine andaluze (retinem, totusi, ca nu este un sat andaluz). Prin urmare, cu grele sacrificii din partea intregii populatii, sunt cumparate haine si decoratiuni andaluze, iar satul din centrul Spaniei se transforma peste noapte intr-un sat din sud. Evident, tot efortul se dovedeste inutil intr-un final.
De ce va povestesc filmul? Pentru ca de filmul asta imi amintesc primarii bucuresteni - ca este vorba despre primarul general sau despre cei de sector, ca sunt afiliati unui partid politic sau altuia, problema lor este sa "infrumuseteze" urbea prin diverse elemente decorative fara nicio legatura cu specificul orasului sau climei, din pacate si fara nicio legatura intre ele si vreun simt estetic.
Observ, de exemplu, ca multe zone din oras s-au imbogatit cu copacei exotici, care nu rezista climei noastre; cu flori necunoscute, care nu dureaza prea mult; cu fantani arteziene si constructii ciudate. Orasul este imbracat in haine care nu-i apartin, dar care costa mult. Scopul pare sa se fi pierdut pe drum, deja nu se stie pe cine mai vrem sa impresionam.
Mister Marshall nu mai vine.
Later edit: va recomand si articolul acesta, se vede treaba ca sunt destul de multi oameni saturati de proiectele cu fantani. Probabil ca suntem totusi mult prea putini.
6 comentarii:
Nu am vazut filmul, dar din ce povestesti, cred ca mi-ar place! Si imi place mult si paralela. Si pe mine ma deranjeaza nespus de tare ca se cheltuiesc bani aiurea.
Tara asa parca este un bolnav, care s-ar putea vindeca daca s-ar trata corespunzator,dar loc sa dea banii pe medicamentele care l-ar face bine, prefera sa cheltuiasaca banii pe farduri, sa i se para ca arata bine, si de fapt arata tot mai rau, din ce in ce mai rau, chiar hidos sub stratul de fard de proasta calitate.
Filmul este excelent, il am fara subtitrare, daca vrei sa incerci.
Foarte corecta si paralela ta, este exact ceea ce simt si eu: tara moare iar astia fac fantani.
Arbusti exotici si fantani, da, iar de cate ori ploua mai mult de 10 minute vedem la stiri cum, in Bucurestiul anului 2009, exista strazi fara canalizare si apa le intra in case oamenilor si le face varza mobila si electrocasnicele. Este rusinos. :(
Buna analogia cu filmul si si cea cu medicamente vs. farduri. La noi e mult mai usor sa dai banii pe prostii decat sa trebuiasca sa pui si osu la munca pentru a face ceva cu adevarat util...
@teampit
Nu mai zic sa sunt zone in Bucuresti in care simti clar ca NU locuiesti intr-o capitala europeana si ca ai gresit un pic secolul...
@Morticia
Banii nu doar se dau, se si iau. Adica da, coruptie dincolo de nesimtire. Cand vad cate un copacel din asta, ma intreb cu ce pret il ia Primaria. Putem fi siguri ca plateste mult mai mult decat daca ne-am duce noi sa-l luam de la magazin.
Trimiteți un comentariu