marți, 27 ianuarie 2009

Bucuresti - un oras trist, cu locuitori tristi

Ati remarcat vreodata cat de tristi sunt locuitorii Bucurestiului? Fete incruntate, triste, framantate, care denota frustrari de toate felurile.

Cei mai tristi sunt batranii. Pe fetele lor se citeste disperarea zilei de azi si, uneori, nerabdarea asteptarii sfarsitului izbavitor.
Am constatat ca este o trasatura cu precadere romaneasca, aceasta lipsa universala de speranta, aceasta tristete iremediabila. Am vazut in lume ca batranii sunt veseli, ies in oras sa se intalneasca, sa ia masa, sa mearga la teatru sau la film. Au fetele relaxate, hainele ingrijite si parul aranjat cu grija. Sunt ajutati sa invete sa foloseasca internet-ul si au blog-uri, in care isi povestesx experientele de viata asa cum numai inteleptii o pot face - cu bunul simt si detasarea specifice altor vremuri si altor tipuri umane.

Un astfel de blog este cel al Mariei Amelia, o doamna in varsta de 97 de ani din Spania. Il recomand tuturor pentru a invata ceva despre viata si despre intelepciune. Chiar daca limba nu este accesibila tuturor (este scris in limba spaniola), fotografiile sunt reprezentative: veti vedea o persoana vesela si plina de viata, care debordeaza de energie si de buna dispozitie.

Blog-ul poate fi vizualizat aici.
Iar cateva fotografii ale Mariei Amelia in 2007, intr-o vizita in Brazilia, pot fi vazute aici.

7 comentarii:

Dorina spunea...

Peste tot exista tristete, doar ca atunci cand esti turist vezi (probabil fara sa vrei) mai mult aspectele pozitive din locul vizitat. Asta pe de o parte. Pe de alta, aproape toti batranii din Romania (vorbim de cei pe care ii vezi in mijloacele de transport in comun) traiesc la limita subzistentei. In plus, au trait in diverse sisteme sociale si politice care i-au marcat.
Cel mai trist, insa, imi pare faptul ca multi tineri au pe fata un soi de resemnare si o indiferenta care nu va aduce nimic bun.

Morticia spunea...

Eu ii admir nespus pe strainii care atunci cand se pensioneaza se apuca sa viziteze toata lumea, fiind numai zambet. Sper sa fim la fel si eu si Gomez peste 40 de ani :)

Lady Io spunea...

Daca nu ajungem cu nervii terminati la pensie, asta imi doresc si eu :-)

Anonim spunea...

Este adevarat ca este o placere sa vezi pensionarele care traiesc in Canada. Sunt relaxate, traiesc in Case de Pensionari, joaca Bingo, au autobuz care le duce la cazinou, sunt transportate gratuit oriunde au nevoie in oras. Insa ele apartin unei generatii in care marea majoritate a femeilor au stat acasa si au crescut copii. Nu au trait stresul gasirii unui serviciu, al competitei, pierderii serviciului, raspunderii de a intretine familia.
Barbatii, in schimb, pleaca de pe lumea asta mult mai repede si nu prea se bucura de viata de pensionar.
Am observat intr-o casa de pensionari, ca la 100 de pensionare, poate sunt 2-3 barbati.
Vom vedea cum vor fi pensionarele care au lucrat in afara casei.

Lady Io spunea...

@anonim
Oricum se spune ca speranta de viata a femeilor este mai mare decat cea a barbatilor, probabil ca ai dreptate si lucrurile vor evolua si in functie de asta.

Anonim spunea...

Ce s-a intimplat? Astept cu anticipatie noi mesaje si nu apare nimic?

O zi buna cu intimplari frumoase!

Lady Io spunea...

@Anonim
In curand, doar sa vina inspiratia :)