luni, 28 februarie 2011

"De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, iar bârna din ochiul tău nu o iei în seamă? "

O cunostinta se plange ca tatal sau este in permanenta irascibil, ca din cauza lui cam toata lumea s-a indepartat de familia lor si ca, desi are probleme de sanatate, nu considera ca acest comportament este scuzabil.
In acelasi timp, fiica ce se plange de tata este ea insasi o persoana irascibila si extrem de instabila, le face viata un calvar nu numai sotului sau, ci si colegilor si putinilor prieteni care le-au mai ramas. Injuraturile sunt la ordinea zilei, la fel si permanentele nemultumiri legate de tot ceea ce fac ceilalti. Ii place sa fie in centrul atentiei, chiar daca pentru asta este nevoie sa tranteasca, sa bufneasca si sa tipe. Nimic nu este suficient de bun in tot ceea ce fac ceilalti, in timp ce ea are numeroase scuze pentru comportamentul sau. In acelasi timp este surprinsa de faptul ca lumea o ocoleste, ca nimeni nu vrea sa socializeze cu ea si ca, in general, nimeni nu o intreaba ce mai face.
In timp ce nimeni in jur nu are o justificare suficient de puternica pentru ceea ce face (rau, evident!), ea este mereu justificata in actiunile sale: am probleme, sunt foarte nervoasa, sunt agitata, PMS samd.
Stiu, o sa-mi spuneti ca este un exemplu clasic de personalitate histrionica si probabil aveti dreptate.
Ceea ce ma surprinde este aparenta luciditate pe care o are legata de alta persoana, cu un comportament similar, in timp ce propriul sau comportament si faptul ca lumea o ocoleste nu ii pun niciun fel de problema.
 
Ar fi ideal daca fiecare dintre noi s-ar analiza la fel de lucid cum ii analizeaza pe ceilalti. Nu pentru a se justifica, nici pentru a se autocritica, ci pentru a se echilibra. Dar cati dintre noi sunt suficient de curajosi sa faca asta?

duminică, 20 februarie 2011

O datorie: leapsa placerilor



Mi-a trimis Mihaela tocmai din Toscana un porumbel cu un mesaj: trebuie sa raspund la leapsa placerilor si sa o si dau mai departe. Un mesaj similar am primit si de la Arcadia. Cu un pic de intarziere imi indelinesc misiunea primita.

Iata cele 10 placeri ale mele:

1. Imi place teribil sa ma rasfat si sa fiu rasfatata.
2. Imi place sa calatoresc. Cand o sa fiu mare, vreau sa ma fac calator.
3. Imi place sa citesc.
4. Imi place sa fiu eficienta, ceea ce e usor enervant (pentru ceilalti), pentru ca incerc sa ingramadesc cat mai multe lucruri intr-un timp scurt.
5. Imi place ceaiul negru cu bergamota. Imi place ceaiul negru cu violete. Imi place ceaiul verde si imi place ceaiul verde cu iasomie. 
6. Imi plac baclavalele de la Istanbul, dar si cele de la patiseria Fadel.
7. Imi plac mancarurile orientale foarte parfumate.
8. Imi place sa gatesc numai cand am eu chef.
9. Imi place sa alerg Chitirelul, sa-l las sa se urce pe mine, sa nu ma misc ca sa nu-l deranjez.
10. Imi plac diminetile de sambata si duminica si ceaiul din aceste dimineti.

Dau si eu mai departe leapsa catre Monica si Laura.

duminică, 6 februarie 2011

Pink



La raionul de haine pentru copii:
Mama: Deci, te-ai hotarat ce vrei?
Fetita (5-6 ani): Daaa, uite pantalonii astia! (ii arata o pereche de pantaloni de un roz tipator)
Mama (consternata): Nu sunt un pic prea... roz?
Fetita (fericita): Baaaa daaaa! (cu aerul de "tocmai de-aia")
Mama: Nu vrei totusi ceva cu mai putin roz?
Fetita: Nu, nu, eu pe astia ii vreau, pe astia ii vreau! Sunt cei mai frumosi si rooooz!