miercuri, 16 decembrie 2009

Balada unor ghete triste

"Acum cateva zile, stateam pe rafturile unui magazin si vorbeam intre noi: "Crezi ca va veni cineva sa ne ia si pe noi? Uite, familia de ghetute din dreapta noastra a plecat cu o doamna foarte eleganta, cea din dreapta cu o copilita frumoasa. Pe noi ne-au admirat mai multe persoane, dar nu am fost inca alese sa fim luate acasa."
Intr-o zi a venit ea, autoarea acestui blog si ne-a ales. Ne-am simtit bine in prezenta ei, cand inca se gandea daca sa ne ia sau nu. Ne privea zambind si dintr-o data am simtit ca am putea sa formam impreuna o familie minunata.
"Ia-ne! Ia-ne!", i-am strigat, iar ea a zambit si ne-a luat acasa. Ne-a laudat tuturor: ca suntem frumoase si comode si ca de mult ne dorea. Ce fericire! Am ajuns in casa pe care o visam.
 
Cand ne-a pus in picioare pentru prima oara, acum vreo doua zile, ne-am bucurat mult sa iesim la plimbare. Ne-a cam pierit insa zambetul cand am vazut trotuarul, plin de noroi si de gropi. Ne-a hurducanit prin tot felul de locuri, am vazut niste caini care sa uitau pofticios la noi, am mers si cu un tramvai mizer. De la nivelul nostru am vazut tot felul de pantofi si ghete, cu fetele triste si pline de praf. Si ne-am uitat una la alta si ne-am dat seama ca si noi am inceput sa aratam cam la fel. La un metru mai incolo erau aruncate pe jos ambalaje de biscuiti si coji de seminte. I-am fost recunoscatoare purtatoarei noastre pentru ca a incercat sa ne fereasca de cele mai rele locuri. In sfarsit, am ajuns cu ea la serviciu si zambetul ne-a revenit de indata ce am fost curatate. Credeam ca asta este tot si ne impacasem cu situatia.
 
Dar a venit si ziua de ieri. Cand am iesit de la serviciu, vantul si zapada ne-au lovit drept in fata. Pe strada am alunecat de mai multe ori, iar apoi am stat mult in statia de trmvai ca sa-l asteptam. Nu ne gandeam ca aveam sa ne bucuram sa vedem tramvaiul mizer...
 
Iar ziua de astazi a pus capac. Ne-a luat de la caldura si ne-a dus in frig si zapada. Pe trotuare am luptat cu zapada pe care nimeni nu o stransese. Cand am ajuns la trecerea de pietoni, a trebuit sa o luam direct printr-un morman inalt de zapada mizerabila si ne-am murdarit ingrozitor. In strada nu mai era zapada, era in schimb un fel de noroi zemos, cu un miros ciudat. Am calcat prin troiene, am mers prin noroaie, am indurat frigul...
Nu era mai bine pe raftul magazinului? Stateam bine acolo, era cald si curat. Am vrea sa ne intoarcem acolo. Nu mai vrem sa plecam acasa la nimeni din orasul asta. Protestam! Vrem sa mergem pe trotuare curate, sa nu avem de-a face cu noroaie si zapezi, vrem sa fim respectate!"

13 comentarii:

Misaki spunea...

Ghetutele mele si pantofii, in special, vor sa emigreze :D Pana una-alta, planuiesc sa maresc familia cu niste cizme vesele din cauciun. Poate isi apara suratele de iesit afara in zapa...fleoscaiala :)

Morticia spunea...

Ingrata "munca" au ghetele in orasul asta :|

teampit spunea...

Cred ca nu doar ghetele vor sa ramana pe raft, ci cam tot ce purtam pe noi. Chiar si eu as vrea sa stau pe un raft acum, mai ales ca ma gandesc ca se termina programul si iar trebuie sa declansez operatiunea "Sa scapam cu viata din Pipera". :|

teampit spunea...

Cred ca nu doar ghetele vor sa ramana pe raft, ci cam tot ce purtam pe noi. Chiar si eu as vrea sa stau pe un raft acum, mai ales ca ma gandesc ca se termina programul si iar trebuie sa declansez operatiunea "Sa scapam cu viata din Pipera". :|

Vero spunea...

Vă sugerez să înfinţaţi Asociaţia Ghetelor din România şi să luptaţi pentru drepturile voastre! :)

Lady Io spunea...

@Misaki
Cizme de cauciuc, din alea de santier - cam astea se pot folosi cu succes in Bucuresti.

Lady Io spunea...

@Morticia
Ghetele traiesc dinplin viata orasului :-)

Lady Io spunea...

@teampit
Corect, si hainele cred ca au ceva de spus.
Sper ca ai reusit intre timp sa ajungi acasa...

Lady Io spunea...

@Vero
:-) Ce bine ar fi sa nu fie nevoie...

teampit spunea...

Da, am reusit sa ajung acasa, dar este o problema si cum ajung inapoi la birou. :))

Sakura spunea...

ghete autohtone ...
povesti adecvate
:)
am trecut si eu prin vizita pe la tine
:)

Lady Io spunea...

@teampit
:-(

Lady Io spunea...

@Sakura
Ma bucur ca ai trecut, si mie si lui Chiti ne era dor de tine :-)