marți, 16 iunie 2009

In tramvaiul de dimineata, toti avem un singur gand...


Dimineata, devreme, in tramvai. Nu este multa lume, dar nu mai sunt locuri de stat jos.
Stau langa un scaun pe care o mamica isi tine baietelul in brate. Tramvaiul merge lin, ne leagana usor. Baietelul incepe sa inchida ochii. Abia si-i mai tine deschisi. Vad cum pleoapele lui devin tot mai grele si ii este tot mai greu sa-i mai tina deschisi.
 
Ma uit apoi la mamica lui. Il tine strans in brate si isi lasa capul pe capul lui. Il mangaie si i se inchid si ei ochii. Incearca sa reziste, dar greutatea pleoapelor este mult prea mare. Pun pariu ca se gandeste la niste scobitori, precum Tom din desenele animate. Ochii i se inchid, ii aluneca si capul. Mama si copilul dorm acum impreuna.
Tatal copilului este si el in picioare, se tine de bara de sus. Ma uit la el si imi dau seama ca picoteste si el, agatat de bara. Tramvaiul ne leagana pe toti.
Dintr-o data, mamica se trezeste si isi da seama ca trebuie sa coboare. Toti cei trei, cu ochii carpiti de somn, coboara din tramvai.
 
Ma asez pe locul proaspat eliberat si imi scot cartea. Incerc sa citesc, dar ochii mei nu mai urmaresc literele. Cuvintele mi se amesteca in cap, iar ochii mi se inchid.
Ati remarcat vreodata ca somnul este molipsitor? Mai ales dimineata...

6 comentarii:

Morticia spunea...

Eu patesc asta in metrou dimineata (of course) cand stau jos si merg mai multicel. Incep sa ma usture ochii si sa lacrimez (pentru ca incerc sa ma abtin de la cascat) :))
P.S. Aparent chiar si scriind despre asta ma ia somnul :D

PeterG spunea...

Se pare că acest "sindrom" apare în special circulând cu mijloace de transport pe şine. Hmmm... sau să fie doar o coincidenţă? Poate că legănatul maşinăriei dezvoltă cumva acest aspect. Pentru că altfel nu-nţeleg cum se poate ca după o noapte de somn [presupunând că v-aţi odihnit], să vă "pice" ochii-n gură după niţel mers cu tramvaiul/metrou'. :)
P.S. mie mi se întâmplă să păţesc asta, iarna. În momentul când intru în mijlocul de transport, de la frig la cald... după o zi obositoare. Şi ce-aş mai dormi, chiar şi din picioare. :P

Zazuza's Gulaschsuppe spunea...

anul trecut, cand faceam naveta cu trenul, imediat ce pornea, ma lua un somn duuuuuulce. cand mergeam spre Bucuresti nu era niciun pericol -capat de linie, frumos, elegant. Cand mergeam insa spre casa, inapoi, ma trezeam din 10 in 10 minute, de frica sa nu fiu deja pe la Brasov, Sibiu, Cluj :))... Cineva mi-a povestit - tot in tren - ca a adormit si s-a trezit la Sinaia, si a trebuit sa vina sa o ia sotul de-acolo :)).

Anonim spunea...

mie mi-e somn tot timpul si oriunde, asa ca nu ma incadrez la nicio categorie :)

to-morrow spunea...

Ai descris excelent scena! Dar nu m-a luat somnul :) !

Lady Io spunea...

@Morticia
Deci este contagios!

@PeterG
Mi s-a mai intamplat si in autobuz, dar numai daca eram foarte obosita.
Ai dreptate cu sinele, cel putin in cazul meu. Am stat la Madrid acum cativa ani vreo doua saptamani, aveam un fel de bursa. Dupa-amiaza luam un tren/ metrou care mergea in orasele apropiate, ca sa mai vizitez diverse obiective turistice. Adormeam instantaneu, daca trenul mergea si ma trezem in statii. Dar cat mergea nu reuseam nici sa tin ochii deschisi.

@Zazuza
Din fericire, in tren nu mi s-a intamplat.

@teampit
Si mie, dar imi trece seara, cam cand vreau sa ma culc :-)

@to-morrow
Of, pai inseamna ca nu am avut succes!